Timpul sideral. Calcularea orei siderale

Datorită mişcării de revoluţie a Pământului, orele pe care le folosim în mod obişnuit nu sunt întotdeauna corecte din punct de vedere astronomic. De aceea, astronomii folosesc timpul sideral, care nu ia în calcul Soarele, ci alte stele fixe. O zi siderală durează cât perioada de care are nevoie Terra pentru o revoluţie şi pentru ca un punct x (de exemplu meridianul 0) să revină în dreptul aceleiaşi constalaţii care se afla în acel punct cu o zi mai devreme. În general, ziua siderală durează cu patru minute mai puţin decât ziua solară, pe care o folosim în mod obişnuit.
În toate efemeridele folosite de astrologi este indicată ora siderală. Dacă doriţi, deci, să realizaţi manual o astrogramă, va fi nevoie să convertiţi ora solară în oră siderală (OS). De asemenea: pentru că realizarea efemeridelor pentru toate meridianele de pe Terra ar lua o mulţime de timp, ora siderală indicată în efemeride este întotdeauna cea a meridianului 0 (Greenwich).
Mai jos, descriu modul în care se socoteşte ora siderală, manual. Vă recomand, însă, să folosiţi programe specializate, cum ar fi acesta, pentru că este mult mai simplu. Cine are mult timp liber la dispoziţie, poate calcula ora siderală după cum explic în acest articol. Înainte de a începe: luaţi o coală de hârtie şi ceva de scris. Şi înarmaţi-vă cu o doză mare de răbdare!

Calcularea orei siderale
În toate efemeridele, ora siderală este calculată în funcţie de meridianul 0, care trece prin Greenwich (Marea Britanie). Prin urmare, înainte de a afla ora siderală, trebuie să cunoaştem ora meridianului 0, care mai este cunoscută sub numele Greenwich Mean Time (GMT) şi Universal Time (UT – uneori prescurtat UTC, deşi această abreviere este cea pentru Coordinated Universal Time, care diferă uşor faţă de GMT).

Pasul 1: aflarea orei GMT
Bucureştiul aflându-se, ca longitudine, la două ore de Greenwich, ora României este GMT+2. Astfel, dacă la Bucureşti este acum ora 16.00, ora GMT este 14.00.
Pentru a calcula cu exactitate diferenţa de oră dintre GMT şi locul unde suntem în prezent, trebuie să cunoaştem longitudinea localităţii în care ne aflăm. Ca exemplu, voi lua în calcul localitatea Timişoara, unde vom considera că este acum ora 15.00.
Acum, trebuie să aflăm diferenţa în minute faţă de meridianul 0. Pentru a face acest lucru, înmulţim gradele longitudinii cu 4. Adăugăm acestei sume minutele indicate în tabel, în dreptul longitudinii. Suma obţinută va fi apoi împărţită la 60, pentru a afla diferenţa în ore (o oră având 60 de minute).
Calcul pentru exemplul dat mai sus:
După ce aflăm diferenţa, ea va trebui scăzută sau adăugată, pentru a afla ora GMT. Pentru localităţile aflate la est de Greenwich (cum e cazul Timişoarei), valoarea se scade din ora locală. Dacă oraşul pentru care calculăm se află la vest de Greenwich, suma trebuie adăugată. Prin urmare:
Atenţie: atunci când calculăm ora GMT pentru a afla ora siderală, avem întotdeauna în vedere ora de iarnă. Dacă facem calculul în timpul verii, ora GMT pe care o vom folosi este cu o unitate mai mică. Respectiv: ora 13.23 folosită în exemplul de mai sus va deveni ora 12.23.
În România, ora de vară a fost introdusă în anul 1932 şi a funcţionat până în 1943, când a fost suspendată. În 1979, a fost reintrodusă. De-a lungul timpului, ora de vară a României a fost în următoarele perioade:

Pasul 2: calcularea orei siderale
Pentru a calcula ora siderală, avem nevoie din nou de efemeride. În aceste tabele găsim ora siderală pentru fiecare zi, atunci când la Greenwich este ora 00.00 la prânz, deci ora 12.00 („noon ephemeris”). Există şi unele efemeride care folosesc ora 00.00 noaptea (midnight ephemeris), dar cele mai multe indică ora siderală socotită la ora prânzului.
Fiecare an „astrologic” (1 ianuarie, ora 12.00 GMT) începe la o altă oră siderală, dar în general este vorba de ora 06.40 (+/- câteva minute). Anii bisecţi reprezintă o problemă în plus, de aceea este cu atât mai important să avem în faţă efemeridele pentru fiecare an în parte.
Mai jos, găsiţi un tabel cu valori aproximative ale orei siderale. După cum scriam mai sus, orele diferă de la an la an, dar – în lipsa efemeridelor cu orele exacte – poate fi folosit acest tabel. Pentru a înţelege mai bine: ora trecută în dreptul unei anumite zile este ora siderală în momentul în care ora GMT este 12.00 (la prânz). Astfel, dacă o persoană s-a născut în 1 ianuarie, la ora 12.00 GMT, ora siderală a naşterii va fi 6.40.

Revin cu un exemplu, pentru a facilita înţelegerea modului în care calculăm ora siderală. În momentul acesta, când scriu articolul, este ora 19.30 şi mă aflu în Berlin (13°25’E). Socotesc după cum am explicat mai sus:

După ce aflăm ora GMT care ne interesează, adăugăm ora siderală care e trecută în dreptul zilei. Astăzi este 11 septembrie, deci adăugăm valoarea 23.17. În cazul în care rezultatul depăşeşte valoarea 24 (cum va fi şi în exemplul dat), scădem 24 de ore.

 

Calcularea orei siderale natale

Pentru a calcula manual ora siderală din momentul şi locul naşterii noastre, procedăm după cum am explicat mai sus. Vom avea în vedere:
– ora naşterii (inclusiv dacă era ora de vară)
– longitudinea locului naşterii (puteţi folosi această pagină pentru a afla longitudinea)
– efemeride pentru anul naşterii (dacă nu aveţi efemeride, folosiţi tabelul de mai sus, dar datele nu vor fi exacte, ci aproximative)