Vineri 13

Multe persoane se tem de data de 13 a lunii atunci când pică într-o vineri, pentru că se spune că ar fi cu ghinion. Teama de „vineri 13” este uneori atât de extremă, încât multe persoane refuză să călătorească, să îşi facă treburile zilnice sau chiar să iasă din casă în această zi. Despre aceste persoane se spune că suferă de paraskevidekatriafobie, termen ce provine din cuvintele greceşti paraskevi = vineri, dekatria = treisprezece şi phobia = teamă, fobie.

Dar de unde provine această teamă? Vom vedea mai jos că această superstiţie nu are origini atât de vechi precum s-ar crede. Motivul pentru care s-a răspândit atât de mult este probabil faptul că se reunesc aici două elemente despre care se crede că ar aduce ghinion: ziua de vineri şi numărul 13.

Vineri

Înainte de apariţia creştinismului, vinerea nu avea conotaţii negative. Din contră: vineri este ziua zeiţei Venus, care reprezintă iubirea. Numele Venerei stă la baza cuvintelor care desemnează această zi în limbile de origine latină (dies Veneris): vendredi (franceză), venerdi (italiană), viernes (spaniolă). În limbile germanice, denumirea acestei zile are la bază numele zeiţei Frigg, omoloaga Venerei în mitologia nordică: Friday (engleză), Freitag (germană), vrijdag (olandeză), fredag (suedeză), etc.

Dacă, în antichitatea latină, a existat o zi care aduce ghinion, atunci aceea era marţea, ziua lui Marte. Fiind vorba de zeul războiului, această zi putea primi mai uşor un sens negativ decât ziua Venerei.

Vinerea capătă o conotaţie negativă abia odată cu răspândirea creştinismului: Isus a fost răstignit şi a murit într-o zi de vineri, de aici ideea că această zi ar aduce ghinion.

Prima sursă scrisă în care vinerea este menţionată că zi aducătoare de ghinion este lucrarea „Povestirile din Canterbury” a lui Geoffrey Chaucer. Într-una din povestiri, se vorbeşte despre Richard Inimă de Leu, care ar fi fost lovit de ghinion într-o zi de vineri („And on a Friday fil al this meschaunce.”). Autorul spune că regele a fost rănit într-o vineri. În realitate, rana care a dus la decesul lui Richard a fost provocată în seara zilei de 25 martie 1199, anume într-o zi de joi.

Numărul 13

Numărul 13 are în multe culturi şi religii o seminificaţie aparte. În unele cazuri, se crede că este de bun augur, în altele este considerat un număr aducător de ghinion.

În cultura vestică, este răspândită ideea că acest număr ar fi nefast. La fel ca şi ideea că vinerea aduce ghinion, şi superstiţia legată de numărul 13 îşi are originile în religia creştină: la Cina cea de taină au participat 13 persoane, a 13-a fiind Iuda. Întrucât Iuda este cel care l-a trădat pe Isus, s-a răspândit ideea că numărul 13 ar aduce ghinion. O poveste asemănătoare există şi în mitologia nordică, unde Loki a mers neinvitat la o petrecere în Valhalla, la care participau 12 zei. În acea noapte, l-a ucis pe zeul Balder, Pământul fiind apoi cuprins de întuneric. Pornind de la mitul celor 13 participanţi la cină, în unele ţări nu se organizează mese festive cu 13 persoane, pentru că se crede că unul dintre invitaţi va muri.

În alte culturi, de exemplu în cea iudaică, numărul 13 are conotaţie pozitivă, fiind, printre altele, vârsta la care băieţii devin maturi şi membri pe deplin ai comunităţii evreieşti (Bar Mitzvah). Numărul 13 este simbol al maturităţii şi printre cei care practică magia, considerându-se că o persoană poate adera la un astfel de cult abia după împlinirea vârstei de 13 ani.

În antichitate, numărul 13 era un simbol al femininului, pentru că era egal cu numărul de menstruaţii pe care o femeie le are într-un an (28 de zile x 13 = 364 de zile).

În domeniul numerologiei, numărul 13 reprezintă transformare, dezvoltare. Un sens asemănător îl are numărul 13 şi în cărţile de tarot. Cartea 13 este „Moartea” – nu neapărat cea fizică, deci nu e vorba că moare cineva. Mai degrabă este vorba despre o moarte simbolică, despre o schimbare în viaţa cuiva. Dacă adunăm cifrele 1 şi 3, rezultatul este 4 – cifră care, în numerologie, reprezintă totalitatea, ordinea, materia, prin urmare are un sens pozitiv. Numai în cultura asiatică cifra 4 are o conotaţie negativă, pentru că denumirea în chineză a acestei cifre sună aproape la fel ca termenul chinezesc pentru „moarte”. Prin urmare, cifra 4 are aceeaşi simbolistică negativă ca numărul 13 în cultura vestică.

În astrologie şi astronomie, numărul 13 duce cel mai des cu gândul la „Luna albastră” (Blue Moon). Spre diferenţă de luna calendaristică, un ciclu al Lunii durează aproximativ 29 de zile. Într-un an, există 12 astfel de cicluri (lunaţii), prin urmare 12 Luni pline. Întrucât există o diferenţă între numărul zilelor unui an calendaristic şi cel al zilelor reprezentate de cele 12 lunaţii (aproximativ 348), o dată la 2-3 ani există 13 Luni pline în acelaşi an, prin urmare într-una din luni se formează 2 Luni pline. Atunci când există patru Luni pline într-un anotimp, a treia dintre ele se numeşte „Lună albastră”. O Lună albastră deosebită s-a format în 31 decembrie 2009, când a fost şi eclipsă lunară. Fiindcă s-a format exact în noaptea dintre ani, mulţi au considerat că acea Lună plină a avut puteri magice.

Vineri 13

După cum scriam mai sus, teama faţă de „vineri 13” provine din faptul că acest termen reuneşte două elemente considerate nefaste. Deşi s-ar putea crede că această superstiţie există de multă vreme, ea s-a răspândit abia în secolul al XX-lea.

În romanul său „Codul lui Da Vinci”, autorul Dan Brown scrie despre dizolvarea Ordinului Templierilor, după ce aceştia au fost arestaţi vineri, 13 octombrie 1307, şi apoi arşi pe rug. Multe persoane consideră, astfel, că superstiţia legată de „vineri 13” ar avea legătură cu evenimentul numit mai sus, dar teoria aceasta nu a fost dovedită. Din contră: după anul 1307 şi până în secolul al XX-lea, nu există deloc surse care să menţioneze ziua de vineri 13 ca fiind aducătoare de ghinion.

La baza acestei superstiţii pare a sta mai degrabă romanul „Friday, the Thirteenth” al lui Thomas William Lawson, publicat în 1907. În carte, un broker lipsit de scrupule face ca bursa de pe Wall Street să ajungă la colaps într-o zi de vineri, în data de 13 a lunii.

De altfel, mai multe dintre catastrofele produse într-o zi de vineri  (13 sau nu) au legătură cu piaţa financiară, existând mai multe zile numite „Black Friday” (Vinerea neagră). Prima dintre ele a avut loc în 6 decembrie 1745: la aflarea veştii că pretendentul la tron Charles Edward Stuart se află în drum spre Londra, bursa londoneză a suferit o cădere extremă – prima de acest fel din istorie. Cea mai cunoscută „Vinere neagră” se referă la căderea bursei din New York, în 1929. Aici trebuie menţionat, însă, că ea s-a petrecut într-o zi de joi, americanii vorbind despre „Joia neagră” („Black Thursday”). Datorită diferenţei de fus orar, în Europa era deja vineri şi, astfel, s-a răspândit şi mai mult ideea că vinerea e nefastă.

În zilele noastre, s-au făcut numeroase statistici pentru a stabili dacă există, într-adevăr, motive pentru a ne teme de vineri 13. S-a constatat că vinerea este o zi în care se produc, într-adevăr, mai multe accidente, dar nu şi atunci când vineri pică în data de 13. Din contră: pentru că oamenii sunt superstiţioşi şi se tem de această zi, sunt mai atenţi şi, prin urmare, numărul de accidente (rutiere sau de altă natură) este mai mic decât în alte zile.